Informaţii generale
Cobaltul este un metal alb albăstrui, lucios, foarte greu, cu proprietăți magnetice. Este folosit în industria oțelului și aliajelor, industria ceramică și a sticlei, prelucrarea diamantelor și pentru producerea de proteze medicale (articulare, dentare). Izotopul radioactiv al cobaltului – (60)C – este utilizat ca emițător de raze gamma în biologia experimentală, radioterapie și radiografia industrială.
În organism cobaltul intră în structura vitaminei B12 (ciancobalamina). Deși este considerat a fi un element esențial nu a fost descris la om un deficit de cobalt.
Absorbția cobaltului se face prin ingestie și inhalare, iar excreția sa în principal prin urină și mai puțin prin materii fecale. Expunerea excesivă poate provoca intoxicație acută sau cronică. Intoxicația acută se manifestă prin edem pulmonar, greață, vărsături, reacții alergice, hemoragii, insuficiență renală. În cazul intoxicației cronice pot să apară: rinită, astm bronșic, pneumopatie interstițială, afectarea glandei tiroide (gușă, mixedem prin inhibarea de către cobalt a iodinării tirozinei), dermatită alergică de contact. De asemenea, conform Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) cobaltul reprezintă un posibil carcinogen pentru om.
Nivelul de cobalt în sânge și în special în urină crește proporțional cu nivelul de expunere și poate fi utilizat pentru monitorizarea persoanelor care lucrează în industria de profil (industria metalelor și diamantelor). Expunerea la locul de muncă este întâlnită la galvanizare, rafinare sau prelucrare a aliajelor prin folosirea uneltelor de debitat metale dure sau a roților de lustruire a diamantelor.
Expunerea casnică provine din surse alimentare (pește, legume, apa potabilă). O altă sursă de expunere este reprezentată de protezele fabricate din aliaje de cobalt, de unde metalul poate fi eliberat în circulația sistemică1;2;3.
Recomandări pentru determinarea cobaltului în urină
- evaluarea expunerii la cobalt
- monitorizarea purtătorilor de proteze metalice1;4.
Pregătire pacient – pentru monitorizarea expunerii profesionale probele de urină vor fi recoltate la sfârșitul schimbului din ultima zi a săptămânii de lucru2;5.
Specimen recoltat – o probă de urină spontană4.
Recipient de recoltare – eprubetă pentru urină; nu se vor utiliza conservanți1;2;4.
Cantitatea recoltată – aproximativ 10 mL4.
Prelucrare necesară după recoltare – nu se necesară4.
Stabilitate probă – probele de urină se menţin la temperatura camerei sau la frigider până în momentul lucrului (maximum 28 zile)1;4.
Metodă – plasmă cuplată inductiv cu spectrometrie de masă (ICP/MS)3.
Valori de referinţă și interpretarea rezultatelor
Valori de referință cobalt în urină: <0.5 μg/L4.
Expunere profesională5: LBT = 15 μg/L; LBT= limita biologică tolerabilă
Purtătorii de proteze ce conțin cobalt:
- valorile de 2-4 μg/L indică faptul că proteza nu prezintă un grad de uzură
- valorile >5 μg/L indică faptul că proteza are un grad de uzură
- valorile >20 μg/L indică faptul că proteza are un grad de uzură semnificativ1.
Limite şi interferenţe
Testul nu trebuie utilizat pentru evaluarea statusului vitaminei B12 în organism. Substanțele de contrast pe baza de iod sau gadoliniu pot interfera cu testul, de aceea probele de urină trebuie recoltate după cel puțin 96 ore de la administrare1.
Bibliografie
-
Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Cobalt, Random, Urine. www.mayomedicallaboratories.com. 2016. Ref Type: Internet Communication.
-
Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Cobalt, Urine. www.labcorp.com. 2016. Ref Type: Internet Communication.
-
Simonsen LO, Harbak H, Bennekou P. Cobalt metabolism and toxicology–a brief update. Sci Total Environ. 2012 Aug 15;432:210-5.
-
Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2016. Ref Type: Catalog.
-
Norme generale de protecţie a muncii. Ministerul Muncii şi Solidaritaţii Sociale. Nr. 508/2002.