HPV (Papiloma Virus Uman) ADN-genotipare

Informaţii generale şi recomandări

Infecţia HPV este implicată în marea majoritate a cazurilor de cancer cervical³. Pe baza potenţialului oncogen tipurile genitale de HPV sunt împărţite în tipuri cu risc scăzut şi tipuri cu risc crescut.

Tipurile HPV cu risc scăzut sunt asociate în mod caracteristic cu verucile (condiloamele) genitale, în timp ce tipurile cu risc crescut sunt responsabile de apariţia cancerului invaziv.

În cadrul tipurilor oncogene de HPV tipul 16 determină peste 50% din cazurile de cancer cervical, iar tipul 18 este implicat în 10-20% din cazuri⁶.

Într-un studiu la care au participat peste 20 000 de femei incidenţa cumulată (pe o perioadă de 10 ani) a leziunilor intraepiteliale de tip CIN3 şi a cancerului cervical a fost de 17% şi, respectiv, 14% la persoanele infectate cu tipurile HPV 16 şi 18 la înrolarea în studiu. Comparativ, s-a obţinut o incidenţă de 3% pentru celelalte tipuri HPV oncogene. Luând în considerare doar persoanele ≥ 30 ani având citologie cervicală negativă incidenţele cumulate pentru tipurile HPV 18, HPV 16 şi alte tipuri HPV oncogene au fost de de 21%, 18% şi, respectiv, 2%³.

Pe baza acestor date şi a altor rezultate similare ghidul ASCCP (American Society for Colposcopy and Cervical Pathology) din 2006 recomandă utilizarea unui test de genotipare HPV pentru tipurile 16 şi 18 la pacientele ≥ 30 ani cu citologie negativă şi ADN-HPV detecţie tipuri cu risc crescut pozitiv. Scopul acestui test este de a tria pacientele pozitive pentru HPV 16 sau 18 care trebuie trimise imediat la colposcopie de cele negative, la care se recomandă repetarea citologiei şi ADN-HPV detecţie tipuri oncogene peste 12 luni. Testul a primit aprobarea FDA în martie 2009. Deşi ASCCP nu recomandă genotiparea HPV la pacientele cu citologie ASC-US (“celule scuamoase anormale de semnificaţie nedeterminată”), FDA a aprobat ca testul HPV 16/18 să fie folosit ca adjuvant în managementul acestor paciente².

În iunie 2006 FDA (Food and Drug Administration) a aprobat în SUA utilizarea vaccinului Gardasil produs de compania Merck & Co. Inc. pentru profilaxia infecţiilor induse de anumite tipuri de HPV. Gardasil este un vaccin recombinat tetravalent ce acţionează împotriva tipurilor HPV 6, 11, 16 şi 18 şi este indicat pacientelor tinere (9-26 ani).Tipurile 16 şi 18 sunt responsabile de producerea a 70% din cazurile de cancer cervical asociate cu HPV, în timp ce tipurile 6 şi 11 sunt implicate în etiologia a 90% din cazurile de leziuni anogenitale benigne (condiloame). Având în vedere compoziţia sa, vaccinul nu poate preveni cazurile de cancer cervical induse de alte tipuri de HPV, astfel că va fi necesară continuarea programelor de screening¹.

Pe măsură ce vaccinul va începe să fie utilizat pe o scară largă, testarea ADN HPV va dobândi o importanţă şi mai mare în monitorizarea infecţiilor, mai ales dacă va fi asociată cu genotiparea HPV⁴.

Indicaţiile efectuării testului de genotipare sunt următoarele:

–      monitorizarea evoluţiei infecţiei determinate de un anumit tip HPV;

• monitorizarea persistenţei genotipurilor asociate cu risc crescut de cancer cervical, în special la pacientele cu citologie negativă;
• femei cu citologie ASC-US şi ADN-HPV detecţie tipuri cu risc crescut pozitiv²;
• monitorizarea eficienţei tratamentului în cazul leziunilor cervicale asociate cu HPV (conizaţie, radioterapie sau chimioterapie);
• genotiparea pre- şi postvaccinală în programe selecţionate de screening;
• facilitarea investigaţiilor epidemiologice referitoare la evoluţia naturală a infecţiilor HPV⁴.

Pregătire pacient – nu este necesară o pregătire specială⁴.

Specimen recoltat – celule cervicale colectate în mediu lichid; recoltarea va fi efectuată cu ajutorul periuţei cervicale Cervex-Brush⁴.

Stabilitate probă – celulele cervicale colectate în mediul PreservCyt sunt stabile 21 zile la temperatura camerei şi 8 săptămâni la 2-8ºC²

Metodă – multiplexare prin tehnologia xMAP (Luminex).  Sunt detectate următoarele tipuri HPV cu risc crescut: 16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 69, 73, 82.. De asemenea pot fi determinate şi următoarele tipuri HPV cu risc scăzut: 6, 11, 40, 42, 43, 44, 54, 61, 70.

Valori de referinţă – ADN HPV nedetectabil pentru genotipurile analizate.

Un rezultat pozitiv include comunicarea genotipurilor HPV prezente în probă⁴.

Limite şi interferenţe

Acest test a fost validat numai pentru utilizarea celulelor cervicale colectate în mediu lichid; folosirea altor tipuri de probe poate conduce la rezultate neconcludente.

Detectarea ADN HPV este dependentă de cantitatea de genom viral prezent în probă, care poate fi influenţată de modul de recoltare, vârsta pacientei şi stadiul infecţiei.

Probele care conţin sânge intr-un procent mai mare de 3.5% pot inhiba reacţia PCR şi conduce la rezultate fals negative. Prezenţa mucusului cervical nu interferă cu testul⁴.

Bibliografie

1.    Food and Drug Administration, Center for Biologics Evaluation and Research, Biological License Application  Approvals.

2.  HPV Genotyping Clinical Update. www. Asccp.org/consensus.shtmal, July 2009. Reference Type: Internet Communication.

3. Khan MJ, castle PE, Lorincz AT, et al. The elevated 10-year risk of cervical precancer and cancer in women with human papilloma virus (HPV) type 16 or 18 and the possible utility of type-specific HPV testing in clinical practice. In J Natl Cancer Inst. 2005;97:1072-1079.

4. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog. Tom Cox, Jack Cuzick. HPV DNA Testing in Cervical Cancer Screening. From Evidence to Policies. In  Gynecologic Oncology 103 (2006), 8-11.

6. Wheeler CM. Natural history of human papilloma virus infections, cytologic, and histologic abnormalities, and   cancer. In Obstet Gynecol Clin N Am. 2008; 35:519-536.