Informaţii generale
Preparatul TYSABRI conţine ca substanţă activă natalizumab, un anticorp monoclonal utilizat în tratamentul sclerozei multiple, forma „recidivantă – remitentă”, foarte activă. Astfel, pot beneficia de acest tratament modificator al bolii următoarele grupuri de pacienţi:
- pacienţii adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste această vârstă, cu activitate intensă a bolii, în ciuda tratamentului cu un beta-interferon sau glatiramer acetat. Aceşti pacienţi pot fi definiţi ca fiind aceia care nu au răspuns unei cure complete şi adecvate (în mod normal, cel puţin un an de tratament) de beta-interferon sau glatiramer acetat. Pacienţii trebuie să fi avut cel puţin o recidivă în anul precedent în timp ce se aflau în tratament şi să aibă cel puţin 9 leziuni hiperintense T2 la imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) craniană sau celpuţin 1 leziune evidenţiată cu gadoliniu. Un „non-responder” poate fi, de asemenea, definit ca un pacient care prezintă o rată nemodificată sau crescută a recidivelor sau cu recidive severe aflate în curs de desfăşurare, comparativ cu anul precedent.
sau
- pacienţii adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste această vârstă, cu scleroză multiplă recidivantă remitentă, cu evoluţie rapidă definită prin 2 sau mai multe recidive care produc invaliditate într-un an şi cu 1 sau mai multe leziuni evidenţiate cu gadoliniu la IRM craniană sau o creşteresemnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu o IRM anterioară recentă1.
Natalizumab este un anticorp monoclonal care are drept ţintă antigenică componenta α4 a integrinei α4β1 (VLA4; CD49d) exprimată pe suprafaţa limfocitelor şi monocitelor. Prin legarea integrinei α4β1, care este un mediator al migrării transendoteliale a leucocitelor, natalizumab blochează migrarea leucocitelor în sistemul nervos central.
Deşi este un anticorp recombinant umanizat natalizumab prezintă încă imunogenicitate, asemenea altor agenţi biologici.
În studiile clinice, aproximativ 9% dintre pacienţii aflaţi în tratament cu natalizumab au dezvoltat anticorpi anti-drog, iar prezenţa acestora a avut drept consecinţă reducerea nivelurilor serice de natalizumab, scăderea răspunsului terapeutic şi creşterea reacţiilor adverse. 6% dintre pacienţi au prezentat anticorpi persistenţi (detectaţi de două sau mai multe ori la interval de cel puţin 42 zile), în timp ce 3% au avut anticorpi tranzitorii, care au dispărut după câteva luni de tratament. Studiul AFFIRM a arătat că 88% dintre pacienţii care au dezvoltat anticorpi au avut un rezultat pozitiv la testarea efectuată după 12 săptămâni de tratament2.
Într-un studiu recent care avut drept scop monitorizarea dezvoltării anticorpilor anti-natalizumab s-a constatat că 15.7% din pacienţi au avut un rezultat pozitiv la testare, 7.5% având anticorpi tranzitorii şi 8.2% anticorpi persistenţi. Prima apariţie a anticorpilor în serul pacienţilor s-a produs după prima lună de tratament la 72% dintre pacienţii pozitivi; după cea de-a două lună de tratament în 18% din cazuri; după cea de-a treia lună de tratament la 10% din pacienţi; după cea de-a patra lună la niciun pacient. Această observaţie susţine faptul că anticorpii anti-natalizumb apar precoce după iniţierea terapiei3.
Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-natalizumab – monitorizarea pacienţilor aflaţi sub tratament cu Tysabri4.
Pregătire pacient –à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)4.
Specimen recoltat – sânge venos4.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator4.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare în maxim 2 ore de la recoltare4.
Volum probă – minim 1 mL ser4.
Cauze de respingere a probei – ser intens hemolizat4.
Stabilitate probă –serul separat este stabil 14 zile la 4°C; 14 zile la -20 °C4.
Metodă – ELISA4.
Valori de referinţă – Anticorpi anti-natalizumab: negativ.
Rezultatul este raportat ca negativ/echivoc/pozitiv4.
Bibliografie
