Informaţii generale
Antigenul CA 125 (antigen tumoral), o glicoproteină cu greutate moleculară de 220kD, este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar, pancreas, vezică biliară, stomac, bronhii, rinichi, colon. De asemenea se găseşte în cantităţi crescute în lichidul amniotic, laptele matern şi în serul femeilor gravide1;2.
CA 125 prezintă relevanţă diagnostică majoră în cancerul ovarian seros; de asemenea poate fi folosit ca marker secundar în cancerul pancreatic, după CA 19-9. Deşi nivelul său poate fi crescut şi în alte afecţiuni maligne ginecologice sau gastrointestinale, nu poate fi recomandat în aceste situaţii datorită sensibilităţii şi specificitaţii clinice reduse2;3;5.
Recomandări pentru determinarea CA 125
Indicaţii absolute: diagnosticul, tratamentul şi aprecierea prognosticului în cancerul ovarian. În prezenţa unei mase tumorale pelvine poate face distincţia între un proces benign şi o afecţiune malignă. La pacientele cu antecedente heredo-colaterale de cancer ovarian sau mamar se recomandă determinarea CA 125 la fiecare 6 luni, împreună cu efectuarea anuală a ecografiei transvaginale, pentru detectarea precoce a cancerului ovarian5.
Indicaţii relative: suspiciune de adencarcinom pancreatic (al 2-lea marker după CA 19-9)1;4;5;6.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)3.
Specimen recoltat – sânge venos3.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator3.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt în maxim 2 ore; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C, la -20°C sau la -70°C3.
Volum probă – minim 0.5 mL ser3.
Cauze de respingere a probei
Stabilitate probă – serul este stabil 5 zile la 2-8°C; 3 luni la -20°C. Nu decongelaţi/recongelaţi3.
Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemilumiscenţă (ECLIA)3.
Valori de referinţă – <35 U/mL1,3,4,5.
Limita de detecţie – 0.6 U/mL3.
Limite şi interferenţe
CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian în populaţia generală, datorită lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii4;5.
Creşteri uşoare ale marker-ului se pot întâlni în timpul menstruaţiei, primul trimestru de sarcină, diferite afecţiuni benigne ale sferei genitale (endometrioză, fibromatoză, boli inflamatorii pelvine), dar şi în alte afecţiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acută sau cronică, hepatită, ciroză, insuficienţă renală, boli autoimune etc.)2;4;5;6.
• Interferenţe analitice
Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:
Bibliografie
