Calprotectina în materii fecale

Informaţii generale

Pacienţii care prezintă manifestări de tract digestiv inferior (dureri abdominale, modificări ale tranzitului intestinal) necesită adesea investigaţii numeroase pentru diferenţierea unei tulburări funcţionale (sindrom de colon iritabil) de o afecţiune organică (boli inflamatorii intestinale, tumori).

De aceea, pentru evaluarea inflamaţiei intestinale se poate utiliza o metoda non-invaziva prin care se analizeaza în materiile fecale unele proteine derivate din neutrofile, cum ar fi calprotectina şi lactoferinul.

Calprotectina este o parte componentă importantă a citoplasmei granulocitelor polimorfonucleare (PMN), astfel că până la 60% din proteinele dizolvate în citosolul granulocitelor sunt reprezentate de această proteină non-glicozilată. A fost izolată pentru prima dată din granulocite de către Fagerhol şi denumită proteina L1; mai târziu a fost redenumită calprotectina datorită proprietăţilor sale de legare intracelulară a calciului, probabil cu rol în protejarea celulei de enzimele catalitice proprii precum şi de cele bacteriene³. De asemenea, ca urmare a legării zincului exercită un efect antibacterian direct prin inactivarea enzimelor vitale microbiene şi inducerea apoptozei. Astfel, calprotectina deţine o funcţie reglatoare în procesul inflamator şi are atât proprietăţi antimicrobiene cât şi antiproliferative. Este eliberată în lumenul intestinal în momentul activării leucocitelor sau ca urmare a degradării acestora⁶. Utilitatea diagnostică a calprotectinei fecale pentru un spectru larg de afecţiuni intestinale a fost studiată de mai multe grupuri de cercetători cu o concordanţă foarte bună a rezultatelor.

Calprotectina fecală se corelează cu activitatea bolii la pacienţii cu afecţiuni inflamatorii intestinale.

Potrivit unui studiu, la o valoare cut-off de 50 μg/g fecale testul de detectare a calprotectinei în materii fecale are o valoare predictivă pozitivă de 85%, valoare predictivă negativă de 68%, sensibilitate de 100% şi specificitate de 92%. Aceste date sugerează că determinarea calprotectinei fetale poate fi folosită ca un test screening pentru diferenţierea sindromului de colon iritabil de boli organice, deoarece nivelul de calprotectină este rareori normal la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale şi cancer colorectal⁴.

In ceea ce priveşte monitorizarea pacienţilor cu boli inflamatorii intestinale mai multe studii au documentat importanţa calprotectinei fecale ca marker non-invaziv pentru evalurea activităţii inflamatorii. Astfel, într-un studiu care a inclus copii cu boli inflamatorii intestinale concentraţia calprotectinei în materii fecale s-a corelat semnificativ cu gradul de extindere macroscopică şi severitatea inflamaţiei colonice, iar normalizarea acestui marker a indicat vindecarea completă a mucoasei¹.

Un alt studiu a evaluat rolul calprotectinei fecale ca marker predictiv al recăderilor clinice la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale. Deoarece un număr semnificativ de pacienţi aflaţi în remisiune clinică cu valori crescute ale calprotectinei au suferit recăderi în decurs de 1 an, s-a considerat că determinarea acestui marker poate fi utilă în identificarea pacienţilor (avand colită ulceroasă sau boala Crohn cu afectare colonică) cu risc crescut de recădere a bolii⁵.

Recomandări pentru determinarea calprotectinei fecale

• diferenţierea pacienţilor cu sindrom de colon iritabil de cei cu boli inflamatorii intestinale;
• triajul pacienţilor cu simptomatologie abdominală care necesită investigaţii invazive;
• stabilirea gradului de activitate a bolii, stadiului de vindecare a mucoasei şi riscului de recădere la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale;
• monitorizarea răspunsului la tratament a copiilor cu boli inflamatorii intestinale; la această categorie de pacienţi efectuarea unei proceduri invazive este adesea dificilă, fiind necesară anestezia generală².

Specimen recoltat – materii fecale.

Recipient de recoltare – recipient steril fara mediu de transport.

Volumul probei – cate o portiune de marimea unei alune din 3 locuri diferite ale bolului fecal (maxim jumatate de recipient).

Cauze de respingere a probei – proba contaminata cu apa sau urina

Stabilitate probă – 3 zile la temperatura camerei (20-25ºC) sau refrigerat (2-8ºC).

Metodă – PETIA (Particle Enhanced Turbidimetric ImmunoAssay).

Valori de referinţă – intervalele de referinta sunt dependente de varsta^7,8
< 6 luni: <538 μg/g
>= 6 luni – 3 ani: < 214 μg/g
3 ani – 4 ani: < 75 μg/g
> 4 ani: <50 μg/g

Interpretarea rezultatelor

Un rezultat negativ (< 50 μg/g) nu indica prezenta unei inflamatii la nivelul tractului gastrointestinal. La pacienţii care întrunesc criteriile Rome pentru sindromul de colon iritabil, rezultatul negativ exclude cu probabilitate foarte mare (>99%) o afecţiune organică.

Valori fals negative pot aparea la pacientii care prezinta granulocitopenie datorata deprimarii maduvei osoase¹⁰.

Este important de retinut rolul calprotectinei fecale ca si marker specific de inflamatie, nu si de boala. De aceea, la adult si la copilul cu varsta > 4 ani, valorile de calprotectina crescute, cuprinse intre 50-200 μg/g, pot indica o inflamatie usoara a tractului gastrointestinal datorata administrarii de antiinflamatorii nesteroidiene, de inhibitori ai pompei de protoni, diverticulita usoara sau boala inflamatorie intestinala in remisie. Raspunsul scazut inflamator poate sugera repetarea testarii (in decurs de 4-6 saptamani) si/sau efectuarea de investigatii suplimentare^7,9,10.

Valori crescute ale calprotectinei fecale pot fi intalnite si in cazul polipilor si proceselor neoplazice.

Valorile de calprotectina > 200 μg/g pot indica o inflamatie semnificativa a tractului gastrointestinal. Sunt necesare investigatii suplimentare pentru a stabili cauza.

Bibliografie

1. Fagerberg, Ulrika Lorentzon; Lööf, Lars; Lindholm, Johan; Hansson, Lars-Olof; Finkel, Yigael. Fecal Calprotectin: A Quantitative Gastroenterology and Nutrition: October 2007 – Volume 45 – Issue 4 – p 414-420.
2. Dorota Walkiewicz, Steven L Werlin, Daryl Fish, MAthew Scanlon, Patrick Hanaway, Subra Kugathasan. Fecal Calprotectin Is Useful in Predicting Disease Relapse in Pediatric Inflammatory Bowel Disease. www.interscience,wiley.com. Ref Type: Internet Communication.
3. Fagerhol MK, dale I, Anderson I. Release of and Quantitation of a Leukocyte Derived Protein (L1). In Scan J Haemotol, 1980, 24: 393-398.
4. Sherif El Saadany, Wael Farrag Mohamed, Abdullah A. Mohamed & Sahar A.F. Hammoudah. Fecal Calprotectin as a Marker in Differentiating Irritable Bowel Syndrome from Organic Intestinal Disease. Knol beta. Refference Type: Internet Communication.
5. Renata D’Incà et al. Can Calprotectin Predict Relapse Risk in Inflammatory Bowel Disease? In The American Journal of Gastroenterology (2008) 103, 2007–2014.
6. Steinbakk M, et al. Antimicrobial Actions of Calcium Binding Leukocyte L1 Protein, Calprotectin. In Lancet, 1990, 336:763-765.
7. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2019. Ref Type: Catalog.
8. Tonje Oord & Nete Hornung. Fecal Calprotectin in Healthy Children. Scandinavian Journal of Clinical & Laboratory Investigation, 2014; 74: 254-258.
9. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Calprotectin, feces. www.mayomedicallaboratories.com. 2019. Ref Type: Internet Communication.
10. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Calprotectin, fecal www. labcorp.com 2019. Ref Type: Internet Communication.