CEA (Antigen carcinoembrionic)

Informaţii generale

CEA este o glicoproteină cu greutate moleculară de 180kD, care are o componentă carbohidrat variabilă (45-60%). La fel ca AFP (alfa-fetoproteina), CEA aparţine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse în perioada embrionară şi fetală. În timpul dezvoltării embrionului, CEA se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară. Sinteza CEA este supresată după naştere şi, în consecinţă, valorile acestuia sunt scăzute la adultul sănătos (apare în cantiăţi foarte mici în ţesutul intestinal, pancreatic şi hepatic).

Creşteri semnificative ale concentraţiei CEA sunt întâlnite în diverse neoplazii (cancer colorectal, pancreatic, gastric, pulmonar, mamar, cervical, ovarian)^1;2;4-6.

Determinarea CEA în lichidul cefalorahidian poate fi utilă în diagnosticarea unor tumori primare şi secundare ale sistemului nervos central, iar dozarea lui în lichidul pleural este utilă în diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare, mamare, digestive şi ovariene (în asociere cu CA 125)⁶.

Recomandări pentru determinarea CEA – monitorizarea pacienţilor (răspuns la tratament, posibil indicator al recurenţei tumorale şi al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic, ovarian)^1;2;4-6.

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate)³.

Specimen recoltat – sânge venos³.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator³.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt în maxim 2 ore; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C, la -20°C sau la -70°C³.

Volum probă – minim 0.5 mL ser³.

Cauze de respingere a probei

• specimen hemolizat;
• specimen expus la temperatură ridicată;
• specimen contaminat bacterian³.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 7 zile la  2-8°C; timp îndelungat  la -20°C sau la-70°C; nu decongelaţi/recongelaţi³.

Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemilumiscenţă (ECLIA)³.

Valori de referinţă – <3.0 ng/mL (nefumători);  <5.0 ng/mL (fumători)³.

Limita de detecţie – 0.20 ng/mL³.

Limita de detecţie – 0.20 ng/mL³.

Limite şi interferenţe

CEA nu poate fi folosit în scop de screening^4-6.

Creşteri uşoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt întâlnite la fumători şi în unele afecţiuni benigne ale intestinului (colită ulceroasă, boală Crohn, polipoze), pancreasului (pancreatite), ficatului (ciroză hepatică, hepatită cronică), rinichilor (insuficienţă renală), plămânilor (emfizem pulmonar) şi glandelor mamare.

• Interferenţe analitice

Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:

Datorită heterogenităţii structurale marcate, valorile obţinute prin diverse tehnici sunt foarte variate şi nu pot fi convertite de la o tehnică la alta. De aceea se recomandă utilizarea aceleiaşi metode de determinare a CEA în monitorizarea evoluţiei unei boli maligne^4;5.

Bibliografie