Citochimia se bazează pe studiul microscopic al componenţilor chimici celulari: nucleoproteine, proteine, hidraţi de carbon, lipide şi enzime.
Coloraţiile citochimice oferă informaţii în legătură cu linia celulară şi diferenţierea celulelor hematopoietice şi joacă un rol important în evaluarea anomaliilor hematologice, în special în diagnosticul diferenţial şi clasificarea bolilor maligne ale sângelui.
Un principiu de care trebuie ţinut seama este faptul că, o reacţie pozitivă este întotdeauna valoroasă, în timp ce reacţia negativă este neconcludentă. Pentru certitudine, în majoritate cazurilor reacţiile citochimice se practică cu un martor pozitiv al reacţiei1;2.
|
Reacţii citochimice |
LAM – M1,M2 |
LAM – M3 |
LAM – M4 |
LAM – M5 |
LAM –M6 |
LAM – M7 |
LAL |
|
MPO |
+ |
++ |
+ |
– , +/- |
– |
– |
– |
|
PAS |
– , +/- |
– , + |
– , +/- |
– , + |
+ |
+ |
– , + , ++ |
|
ANAE |
– |
– , + |
+ |
++ |
+ |
+ |
– , +/- |
– negativ ; +/- slab pozitiv ; + pozitiv ;+ + intens pozitiv
Un diagnostic corect de laborator al LAM, cu subtipurile FAB şi LAL necesită coroborarea datelor de microscopie optică – morfologie şi coloraţii citochimice – cu imunofenotiparea, eventual datele de microscopie electronică.
Informaţii generale
Reacţia MPO este coloraţia citochimică de elecţie pentru recunoaşterea celulelor granulocitare, prezenţa sa reprezentând singurul marker fără echivoc al diferenţierii mieloide. Mieloperoxidaza este o enzimă localizată în granulaţiile azurofile ale celulelor seriilor granulocitare şi monocitare şi în granulaţiile specifice ale eozinofilelor4.
Principiul reacţiei
Peroxidazele celulare descompun apa oxigenată şi eliberează oxigenul, care oxidează benzidina şi generează un compus brun-auriu insolubil şi stabil, localizat în citoplasma celulelor peroxidazo-pozitive1;3.
Recomandări pentru determinarea activităţii peroxidazei
– diferenţierea leucemiei acute mieloblastice (LAM) de cea limfoblastică (LAL);
– demonstrarea corpilor Auer;
– detectarea scăderii activităţii, la subiecţii cu deficit de MPO congenitală sau dobândită (în mielodisplazii)1.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)3.
Specimen recoltat
a) sânge capilar şi/sau aspirat medular – frotiuri
b) se recomandă recoltarea simultană de sânge venos pentru hemogramă3.
Cauze de respingerea probei
– frotiuri nefixate în maxim 8 ore de la recoltare;
– frotiuri executate din sânge recoltat pe EDTA3.
Recipient de recoltare
a) se execută frotiuri de sange capilar direct pe lame de microscopie;
b) vacutainer cu EDTA K3 (capac mov), pentru hemogramă3.
Cantitate recoltată
a) 3-5 frotiuri;
b) 2 mL3.
Prelucrare necesară după recoltare
Este preferabil ca fixarea frotiurilor să se facă în primele 30 minute de la recoltare. Eventual, se poate face în primele 8 ore. Amestec fixator: alcool etilic 9 părţi + formol 40% 1 parte. Fixarea se cronometrează 30 secunde, după care frotiurile se spală cu jet de apă de robinet. Frotiurile fixate se pot colora imediat sau se pot păstra cateva zile la temperatura camerei, până la colorare3.
Stabilitate probă
– frotiurile nefixate sunt stabile maxim 8 ore la 18-30ºC;
– frotiurile fixate sunt stabile 5 zile la temperatura camerei3.
Metoda – examinare microscopică3.
Interpretarea rezultatelor
Limite şi interferenţe
Obţinerea unei reacţii pozitive în blaşti are valoare diagnostică pentru leucemia acută mieloblastică, în timp ce reacţia negativă este neconcludentă. Rezultatul trebuie coroborat cu alte teste citochimice1.
Bibliografie
