Informaţii generale
Estriolul (E3) este hormonul estrogen predominant din sângele şi urina femeilor gravide1.
Cea mai mare parte a estriolului circulant este un produs al unităţii feto-placentare, rezultând dintr-un precursor (16-α-hidroxi-dehidroepiandrosteron) sintetizat în suprarenalele fătului şi transformat în estriol de către ficatul fetal şi placentă. Producţia normală a acestui hormon reprezintă un indicator al integrităţii unităţii feto-placentare şi al stării de bine a fătului1-3.
Majoritatea estriolului circulant este alcătuit din forme conjugate, ce sunt excretate în urină, estriolul liber (neconjugat) fiind prezent numai într-un procent de 9%. În cursul dezvoltării normale a fătului, producţia de estriol creşte progresiv, atingând un maximum în săptămâna 36 de sarcină.
Monitorizarea secvenţială a nivelurilor de estriol în sarcinile cu risc crescut are valoare clinică mai mare decât determinările izolate şi permite o intervenţie terapeutică precoce. Astfel nivelurile de estriol persistent scăzute sau care înregistrează o reducere bruscă, sunt sugestive pentru suferinţa fetală.
Determinarea combinată de estriol neconjugat, gonadotropina corionică (HCG total sau free-beta HCG) şi alfa-fetoproteina (AFP) în trimestrul II de sarcină – investigaţie cunoscută sub numele de triplu test – are utilitate, împreună cu alte date clinice materne, în estimarea riscului de anomalii fetale la naştere2.
Recomandări pentru determinarea estriolului neconjugat – în cadrul triplului test; evaluarea suferinţei fetale şi a funcţiei placentei la pacientele care prezintă complicaţii ale sarcinii: preeclampsie, întârzierea creşterii fetale, diabet, izoimunizare Rh, coriocarcinom şi mola hidatiformă3.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) sau postprandial; pacientele vor menţiona obligatoriu data ultimei menstruaţii sau vârsta gestaţională determinată echografic; pentru triplul test se va completa fişa de calcul de risc prenatal2.
Specimen recoltat – sânge venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator2.
Prelucrare necesară după recoltare – se separa serul prin centrifugare2.
Stabilitate probă – serul separat este stabil 5 zile la 2-8°C; 6 luni la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi2.
Volum probă – minim 0.5 mL ser2.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat2.
Metodă – imunofluorimetrică (time-resolved fluoroimmunoassay); pentru marcare este utilizat europiu cu proprietăţi unice de fluorescenţă2.
Valori de referinţă
– pentru interpretarea valorilor estriolului în trimestrul II de sarcină se utilizează medianele corespunzătoare vârstei gestaţionale (furnizate de programul Wallac LifeCycleTM în asociere cu Elipse Screening Engine) şi se calculează MoM corespunzător (se împarte valoarea obţinută pentru estriol la mediană)2;
– pentru trimestrul III de sarcină (monitorizarea suferinţei fetale) se vor utiliza orientativ următoarele valori3:
|
Săptămana de sarcină |
Valori mediane (nmol/L) |
Interval de referinţă
(nmol/L)
|
|
27 |
14.21 |
7.9 – 22.2 |
|
28 |
14.56 |
7.9 – 24.3 |
|
29 |
15.6 |
7.9 – 26.7 |
|
30 |
17 |
8.3 – 29.8 |
|
31 |
19.06 |
9.0 – 34.3 |
|
32 |
21.5 |
9.7 – 39.5 |
|
33 |
25 |
10.4 – >41.6 |
|
34 |
29.1 |
11.4 – >41.6 |
|
35 |
35.4 |
13.5 – >41.6 |
|
36 |
>41.6 |
16.3- >41.6 |
|
37 |
>41.6 |
19.4- >41.6 |
|
38 |
>41.6 |
22.8- >41.6 |
|
39 |
>41.6 |
25.3- >41.6 |
|
40 |
>41.6 |
26.3- >41.6 |
Factori de conversie: ng/mL x 3.467 = nmol/L; nmol/L x 0.287 = ng/mL.
!Menţiune: valorile mediane se referă la o sarcină unică; in cazul sarcinilor multiple valorile sunt mult mai mari3.
Limita de detecţie – 0.1ng/mL3.
Interpretarea rezultatelor
Limite şi interferenţe
• Interferenţe analitice
Anticorpii heterofili prezenţi în serul pacienţilor pot interacţiona cu imunoglobulinele incluse în componentele kit-ului şi dă rezultate neconcludente2.
Bibliografie
