Inhibitor C1 esteraza (dozare proteina)

Informaţii generale

C1 inhibitor esteraza (C1-INH) este o proteină polimorfă înalt glicozilată care aparţine familiei inhibitorilor de serin proteaze numiţi serpine. Conţine un singur lanţ polipeptidic cu 478 aminoacizi şi are o masă moleculară de ~105 KDa.

C1-INH este un inhibitor major al factorului XII activat, de asemenea inactivează plasmina, factorul XI şi kalicreina şi constituie singurul inhibitor al componentelor complementului C1r şi C1s. Astfel, această proteină controlează nivelul activării C3 prin împiedicarea formării C3 convertazei (C4bC2a).

Pe de altă parte, C1-INH reprezintă un reactant de fază acută, producţia sa fiind stimulată de interleukina-6, interferonul-α şi interferonul-γ¹.

Deficitul de C1-INH conduce la o activare inadecvată a fracţiunii C1 şi la eliberarea consecutivă din C2 a unui peptid cu activitate asemănătoare kininei care creşte permeabilitatea vasculară. Acest deficit se traduce clinic prin apariţia angioedemului (ereditar sau dobândit)⁴.

Angioedemul ereditar este o afecţiune cu transmitere autozomal-dominantă. Cea mai obişnuită formă de boală (tipul I, 85% dintre pacienţi) este caracterizată printr-o sinteză redusă de C1-INH (cu 70-95% faţă de valorile normale) asociată cu scăderea fracţiunilor C4 şi C2. În tipul II de boală, mai rar, se sintetizează o variantă de proteină anormală, astfel că activitatea C1-INH este redusă, însă la determinarea antigenului (proteinei) se obţin valori în intervalul de referinţă sau chiar crescute; C2 şi C4 sunt de asemenea scăzute. Conform unor studii mai noi, bradikinina ar fi principalul mediator al angioedemului⁶.

Din punct de vedere clinic nu se poate face o distincţie între cele 2 tipuri. Boala debutează în copilărie sau adolescenţă cu episoade recurente de tumefieri subcutanate şi/sau submucoase, nedureroase, nepruriginoase şi necomprimabile. Episoadele sunt autolimitate; se remit de obicei în decurs de 2-5 zile. Atacurile sunt variabile ca frecvenţă, severitate, durată, localizare; factorii declanşatori sunt insuficient cunoscuţi. Cel mai frecvent sunt afectate extremităţile, faţa, organele genitale, tracturile respirator şi gastrointestinal. Atacurile intestinale sunt adesea asociate cu vomă şi diaree; cele laringiene pot conduce la obstrucţii respiratorii cu potenţial letal. Atacurile recurente se produc continuu în decursul vieţii şi pot afecta zone multiple sau pot progresa de la o zonă la alta. Terapia de lungă durată a angioedemului ereditar include administrarea de androgeni atenuaţi de tipul danazolului şi stanozolului care cresc concentraţiile serice de C1-INH normal în ambele tipuri de boală^3;6.

Există şi forme dobândite de angioedem asociate cu deficit de C1-INH descrise mai ales la pacienţi vârstnici cu boli limfoproliferative, boli autoimune (în special lupus eritematos sistemic şi hipereozinofilie), diverse neoplazii, caracterizate prin dezvoltarea de anticorpi anti-C1-INH. Uneori episoadele de angioedem pot preceda apariţia bolilor limfoproliferative. Alte forme de angioedem

dobândit sunt: angioedemul alergic (mediat de histamina mastocitară eliberată în urma unui mecanism ce implică IgE), angioedemul indus de inhibitorii enzimei de conversie (frecvenţă 0.1-0.5% la pacienţii hipertensivi trataţi cu aceste preparate care cresc nivelul seric de bradikinină), angioedemul pseudoalergic (indus de inhibitorii de ciclooxigenază) şi angioedemul idiopatic (diagnostic de excludere; de exemplu angioedemul ce însoţeşte uneori urticaria cronică)^3;5;6.

Recomandări pentru determinarea C1- INH (dozare proteină) – diagnosticul angioedemului ereditar asociat cu deficit cantitativ; monitorizarea nivelurilor de C1-INH ca răspuns la terapie.

Pregătire pacient -à jeun (pe nemâncate) sau postprandial².

Specimen recoltat -sânge venos².

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator².

Cantitate recoltată –minim 2 mL ser².

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, icteric, lipemic sau contaminat bacterian; probe care nu au sosit la laborator congelate².

Prelucrare necesară după recoltare –se separă serul prin centrifugare cât mai repede după formarea completă a cheagului, iar proba va fi imediat congelată la -20°C; probele recoltate în afara punctelor laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate².

Stabilitate probă –serul este stabil 1 lună la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi².

Metodă – nefelometrică².

Valori de referinţă – 210 -390 mg/L².

Bibliografie

1. Francesco Dati & Erwin Metzmann. The Complement System. In Proteins Laboratory Testing and Clinical Use, Media Print Taunusdruck GmbH, Frankfurt am Main; 2005, 29.
2. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3.  Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Complement C1 Esterase Inhibitor, Serum. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
4. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Test Catalog: C1 Esterase (C1ES) Inhibitor Antigen, Serum. Ref type: Internet Communication.
5. Mihai Pătrăşescu. Angioedemul ereditar – o problemă medicală potenţial severă. În Stetoscop nr.68, 2007.
6. Terry W. Du Clos, Carolyne Mold. Complement and complement deficiencies. In Clinical Immunology. Principles and Practice, Mosby, Elsevier, Third Edition, 2008, 318-319.