Informatii generale si recomandari pentru efectuarea testului
LTT evidentiaza limfocitele T cu memorie antigen-specifice din sange. In cazul infectiilor se folosesc lizate sau parti componente ale agentilor patogeni.
Un LTT pozitiv arata ca pacientul este sensibilizat fata de agentul patogen respectiv ca urmare a infectiei naturale sau vaccinarii.
Pe de alta parte, un LTT negativ, in cazul infectiei acute clinice sau dovedite prin izolarea agentului patogen, indica un defect specific al apararii imune fata de agentul respectiv. Aceasta situatie poate fi constitutionala (de exemplu, reactie negativa la Candida albicans in cazul candidiazei cutaneo-mucoase cronice) sau dobandita in cursul unei terapii imunosupresoare, precum si in chimio/radioterapia antitumorala.
Foarte important este LTT specific in cazul infectiilor latente (de exemplu, cele induse de CMV, EBV sau virusurile herpetice 1 si 2) deoarece anticorpii de regula sunt pozitivi toata viata si adesea nu se poate diferentia din punct de vedere serologic o infectie latenta de o infectie activa.
Dupa o infectie primara cu agentul patogen respectiv, LTT devine pozitiv. Intensitatea reactiei ne ofera indicii asupra expunerii actuale a sistemului imun (reactivare).
O alta indicatie importanta pentru LTT specific sunt infectiile potential persistente, ca de exemplu cele induse de Chlamydia trachomatis,Yersinia sau Borrelia burgdorferi1.
LTT-Borrelia
Borrelioza Lyme este o afectiune multisistemica ce poate determina un spectru larg de manifestari clinice. Doar eritemul migrator care apare la locul muscaturii de capusa este patognomonic pentru infectie insa si acesta se dezvolta doar la 60% dintre pacienti. Toate celelalte manifestari extracutanate pot fi intalnite intr-o varietate mare de afectiuni, diagnosticul fiind astfel problematic.
Testarea de rutina in laborator se bazeaza pe detectarea raspunsului imun umoral fata de antigenele specifice Borreliei si include de obicei doua etape:
-screening-ul printr-o metoda imunoenzimatica;
-confirmarea rezultatelor pozitive si echivoce prin metoda Western blot.
Desi testele serologice confirma infectia, acestea nu pot stabili daca infectia este activa si deci necesita tratament. Mai mult, rezultatele serogice sunt negative in faza precoce a infectiei, anticorpii pot persista o perioada indelungata in ciuda tratamentului eficient si, nu in ultimul rand, rezultatele interlaboratoare pot fi discordante. Pe de alta parte metodele bazate pe cultura cat si cele de biologie moleculara, desi au o specificitate inalta, prezinta o sensibilitate limitata.
In ultimile doua decenii mai multe grupuri de cercetatori au incercat sa imbunatateasca diagnosticul borreliozei prin evaluarea raspunsului imun celular specific fata de Borrelia burgdorferi cu ajutorul mai multor variante de LTT.
Testul efectuat in laboratorul nostru utilizeaza 3 antigene endogene (Borrelia burgdorferi sensu stricto, Borrelia afzelii si Borrelia garinii) provenite din lizate bacteriene impreuna cu antigenul recombinat OspC. Validarea testului a fost realizata pe un numar de 180 subiecti:
– 100 persoane sanatoase seronegative;
– 36 persoane sanatoase seropozitive;
– 44 pacienti seropozitivi cu manifestari clinice de boala.
Sensibilitatea testului LTT in borrelioza clinic manifesta, inaintea administrarii tratmentului antibiotic, a fost de 91%, alaturi de o specificitate de 94%. In aceste cazuri un test LTT pozitiv indica expunerea actuala a sistemului imun la patogen si prin aceasta o infectie activa.
Intr-un alt studiu pe 820 pacienti cu suspiciune clinica de borrelioza rezultatele obtinute la testele serologice si la LTT au fost concordante in 77.3% din cazuri. Un numar de 165 pacienti (20.1%) au prezentat serologie pozitiva si LTT negativ; in majoritatea cazurilor acesti pacienti urmasera tratament antibiotic pentru borrelioza. 21 pacienti cu serologie negativa (2.6%) au obtinut un rezultat LTT pozitiv; 7 dintre acestia au manifestat eritem migrator. Dupa tratamentul antibiotic LTT s-a negativat sau a devenit echivoc la pacientii cu borrelioza in stadiu precoce, in timp ce la pacientii aflati intr-un stadiu tardiv al bolii LTT s-a mentinut pozitiv, insa cu o regresie a indexului de stimulare SI. Monitorizarea pe o perioada de un an de zile a 6 pacienti tratati in stadiu precoce a depistat un singur caz de reactivare a infectiei in comparatie cu 8 din 10 pacienti tratati intr-un stadiu avansat de boala care au prezentat reactivari frecvente, respectiv un LTT persistent pozitiv.
Pe baza acestor date se pot formula indicatii ale testului LTT-Borrelia:
• suspiciune clinica de borrelioza la pacienti cu serologie neconcludenta, pentru a face diferenta intre o infectie activa si o “cicatrice” serologica si a stabili astfel necesitatea tratamentului;
• monitorizarea raspunsului terapeutic dupa 6-8 saptamani;
• suspiciune de reactivare a infectiei2.
Specimen recoltat – sange venos1.
Recipient de recoltare – vacutainer cu heparinat de litiu; vacutainer fara anticoagulant cu gel activator2.
Volum proba – 20 mL sange heparinat si 5 mL ser1.
Stabilitate proba – sangele trebuie sa ajunga in maxim 24 ore la laboratorul la care se efectueaza testul si in aceasta perioada se pastreaza la temperatura camerei; este contraindicata refrigerarea probei1.
Cauze de respingere a probei – specimene care au depasit intervalul de stabilitate, probe refrigerate sau congelate1.
Metoda – incorporarea unui nucleozid radioactiv (timidina) in ADN-ul celular1.
Dupa standardizare si validare putem oferi in prezent urmatoarele LTT specifice:
LTT Candida – in caz de suspiciune a unui defect imun (rezultat LTT negativ) sau a unei infectii cronice active (rezultat LTT pozitiv cu valori mari ale SI)
Pentru infectii latente
LTT- Virus herpetic 1 (HSV 1, herpes labialis)
LTT- Virus herpetic 2 (HSV 2, herpes genitalis)
LTT- Epstein-Barr (EBV)
LTT- Citomegalovirus (CMV)
LTT- Virus varicelo-zosterian (VZV)
Pentru infectii potential persistente
LTT- Borrelia
LTT- Chlamydia trachomatis
LTT- Yersinia
LTT- Giardia lamblia
Interpretarea rezultatelor
Intensitatea reactiei LTT este data de indexul de stimulare (valoarea SI):
SI <2 = lipsa de reactivitate, lipsa sensibilizarii
SI intre 2 si 3 = reactie incerta, nu este sigura sensibilizarea
SI intre 5 si 10 = reactie clar pozitiva, sensibilizare medie
SI intre 10 si 20 = reactie intens pozitiva, sensibilizare clara, posibila expunere actuala la patogen
SI peste 20 = reactie puternic pozitiva, foarte probabil este vorba de o expunere actuala a sistemului imun la agentul patogen (infectie acuta).
Un rezultat neconcludent apare in situatia in care nu s-au obtinut criteriile de validare fie a controlului pozitiv (lipsa de activare policlonala a limfocitelor), fie a controlului negativ (proliferare spontana crescuta). In conditiile in care recoltarea si transportul probei s-au efectuat in conditii adecvate, lipsa de validare a testului se poate datora:
– tratamentului prelungit cu imunosupresoare;
– proliferarii spontane crescute ca urmare a unei hiperactivitati a sistemului imun1.
Bibliografie
1. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
2. Volker von Baehr, Christa Liebenthal, Brita Gaida, Frank-Peter Schmidt, Rüdiger von Baehr, Hans-Dieter Volk. Untersuchungen zur diagnostischen Wertigkeit des Lymphozytentransformationstestes bei Patienten mit Borreliose / Evaluation of the diagnostic significance of the lymphocyte proliferation test in patients with Lyme Borreliosis. In LaboratoriumsMedizin. Volume 31, Issue 3, Pages 149–158, 2007.
