Test de toleranță la glucoză diabet gestațional (75 g)

Informaţii generale şi recomandări

Diabetul gestaţional este definit ca orice tip de intoleranţă la glucoză care apare sau este recunoscut pentru prima dată în timpul sarcinii^1;2. După naştere cele mai multe paciente revin la o toleranţă normală la glucoză; ~60% devin diabetice în următorii 16 ani². Este foarte important să se depisteze această condiţie pentru a reduce atât complicaţiile materne cât şi morbiditatea şi mortalitatea perinatală (naştere de copil mort, macrosomie, hipoglicemie, hiperbilirubinemie, hipocalcemie, policitemie)^1;2. 

Definiţia diabetului gestaţional a determinat aplicarea unei strategii uniforme pentru detecţia şi clasificarea acestei forme de diabet, ale cărei limite au fost recunoscute de mai mult timp. Una dintre aceste limite se referă la faptul că nu este exclusă posibilitatea ca intoleranţa la glucoză să preceadă sarcina sau să debuteze concomitent cu aceasta. Datorită incidenţei în creştere a obezităţii şi a diabetului la femeile aflate la vârsta reproductivă, numărul gravidelor cu diabet zaharat de tip II nediagnosticat a devenit din ce în ce mai mare. Din acest motiv, se recomandă chiar de la prima vizită prenatală, ca toate pacientele cu risc crescut să efectueze screening-ul diabetului zaharat tip II utilizându-se criteriile standard de diagnostic. În categoria asociată cu risc crescut de diabet sunt incluse persoanele având un indice de masă corporală BMI ≥ 25 kg/m² care asociază unul din următorii factori de risc:

Gravidele depistate cu diabet la prima vizită nu vor primi diagnosticul de diabet gestaţional⁵.

De-a lungul timpului au existat controverse în ceea ce priveşte screening-ul şi diagnosticul diabetului gestaţional. Până nu demult s-a considerat că nu există suficiente date care să justifice un screening universal în sarcină, astfel că testarea a fost recomandată numai la persoanele cu factori de risc.

Cu toate acestea, au apărut recent date noi ca urmare a studiului multinaţional HAPO(Hyperglicemia and Adverse Pregnancy Outcomes). Studiul ce a inclus aproximativ 25 000 gravide a demonstrat că riscul de evenimente adverse materne, fetale şi neonatale creşte continuu odată cu glicemia maternă în intervalul 24-28 săptămâni de sarcină, chiar şi la valori ale glicemiei considerate anterior ca fiind normale în cursul sarcinii. Astfel, a fost demonstrată o relaţie lineară între glicemia maternă (atât bazală cât şi în cadrul testului de toleranţă la glucoză la 1 oră şi 2 ore) şi greutatea fătului la naştere. Totuşi nu a putut fi stabilită o valoare prag a glicemiei de la care să fie diagnosticat cu precizie diabetul gestaţional.

Rezultatele acestui studiu au determinat o reconsiderare atentă a criteriilor de diagnostic pentru diabetul gestaţional. După îndelungi deliberări, grupul de consens internaţional IADPSG (International Association of Diabetes and Pregnancy Study Groups), care cuprinde specialişti din multiple organizaţii de obstetrică şi diabet, inclusiv ADA (American Diabetes Association), a formulat în 2010 recomandări noi pentru diagnosticul diabetului gestaţional.

Astfel, grupul a recomandat că toate femeile gravide, care nu sunt cunoscute cu diabet, să efectueze în cursul săptămanilor 24-28 de sarcină un test de toleranţă la 75g glucoză administrată oral (75g – OGTT). În plus, grupul a stabilit valori cut-off pentru glicemia bazală, glicemia la 1 oră şi glicemia la 2 ore care se asociază cu o rată  a evenimentelor adverse de 1.75 ori mai mare în comparaţie cu nivelurile medii ale glicemiei din studiul HAPO^4;5.

Va rugam verificati in laboratorul Synevo din orasul dumneavoastra conditiile de efectuare ale acestui test.

Pregătirea pacientei – ultimul consum de alimente trebuie să fie cu cel puţin 8 ore înaintea efectuării testului; este permisă ingestia unor cantităţi mici de apă. Pacienta trebuie să aibă o dietă normală în ultimele 72 ore^3;5.

Efectuarea testului – testul va fi efectuat dimineaţă; pacientei i se administrează 75 g glucoză anhidră dizolvată în apă rece. Nu este permis să mănânce, să bea, să fumeze sau să mestece gumă în timpul testului. Se recoltează 3 probe de sânge: înainte de administrarea glucozei, la 1 oră şi la 2 ore după administrarea de glucoză^3;5.

Valori de referinţă şi interpretarea rezultatelor

Diagnosticul de diabet gestaţional se stabileşte dacă se obţine cel puţin o valoare a glicemiei peste cut-off-urile menţionate.

Aceste criterii noi vor creşte semnificativ prevalenţa diabetului gestaţional, în principal datorită faptului că este suficientă o singură valoare anormală pentru diagnostic. Cu toate acestea, în condiţiile creşterii incidenţei obezitătii şi a diabetului, scopul este de a reduce complicaţiile materne şi fetale. Pentru 80-90% din pacientele cu formă uşoară de diabet gestaţional studiile au arătat că este suficient să se instituie modificări ale dietei⁵.

O pacientă cu diabet gestaţional este reevaluată la 6-12 săptămâni după naştere. Dacă la testul de toleranţă la glucoză se obţin valori normale, se consideră că a fost într-adevăr vorba de un diabet gestaţional, însă glicemia trebuie testată periodic (cel puţin o dată la 3 ani) datorită riscului de apariţie a diabetului zaharat. Dacă testul efectuat postpartum dă rezultate anormale, modificările care apar vor fi încadrate în glicemie bazală modificată, intoleranţa la glucoză sau diabet zaharat, conform criteriilor menţionate la testul de toleranţă la adult (75g)^1;2;5.

Bibliografie