Hipersensibilizarile alimentare au crescut substantial in ultimii 20 ani. Frecventa lor in populatia europeana variaza intre 8 si 18 %.
Alergia alimentara clasica este o reactie de tip I, mediata de anticorpi IgE specifici. Totusi, mai ales la adulti, apar si alte reactii imunologice care nu sunt IgE-dependente si care sunt responsabile, dupa unii autori, de pana la 50% din cazuri.
Reactiile clinice de tip intarziat (alergie de tip IV) cresc odata cu varsta.
O alergie de tip IV este suspectata in urmatoarele situatii:
– reactia apare dupa 24-48 ore de la ingestia unui aliment si dureaza cateva zile sau chiar mai mult;
– tabloul clinic include in principal modificari cutanate eczematoase, tulburari gastrointestinale, migrene, mialgii si artralgii.
LTT este un instrument diagnostic pentru sensibilizarile de tip IV fata de alimente, stabilit si validat ca metoda moderna de laborator. Este folosit mai ales atunci cand testarea IgE specifice nu a dus la descoperirea alimentului responsabil.
Modificarile aduse LTT din 2002 au dus la cresterea specificitatii si sensibilitatii si testul a fost acreditat in Germania de DACH (Deutsche Akkreditierungsstelle Chemie GmbH)2.
Deoarece prezenta unor contaminanti cum ar fi endotoxinele in fractiunile proteice din alimente afecteaza specificitatea testului (pot aparea rezultate fals-pozitive) extractele alergenice alimentare sunt supuse in prealabil unui proces de “detoxifiere”, in vederea eliminarilor pirogenilor1.
In urma unui studiu care a inclus 355 pacienti cu simptome alergice tipice declansate la > 2 ore de la ingestia de alimente si cu IgE specifice negative, la care s-a efectuat LTT optimizat fata de 44 alergeni alimentari obisnuiti, s-a constatat ca 40% dintre pacienti au prezentat un rezultat pozitiv fata de cel putin unul din alergenii testati. Evitarea alergenilor alimentari la care s-a constatat sensibilizare prin LTT a condus la o imbunatatire clinica semnificativa la 89% dintre pacienti; in plus, la cei 10 pacienti la care s-a administrat budenozide (un glucocorticoid antiinflamator utilizat in tratamentul alergiilor) evolutia clinica a fost spectaculoasa. Rezultatele au fost comparate cu cele obtinute pe un lot martor. Proportia mare de reactii unice la pacienti indica o proliferare limfocitara specifica unui aliment. Mai mult, specificitatea testului LTT a fost demonstrata prin numarul redus de rezultate pozitive obtinute la voluntarii sanatosi si prin raspunsul clinic excelent la evitarea alergenilor. Concluzia a fost ca LTT optimizat constituie o investigatie utila, cost-eficienta si neinvaziva pentru pacientii suspectati de hipersensibilitate alimentara de tip intarziat3.
Specimen recoltat – sange venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer cu heparinat de litiu; vacutainer fara anticoagulant cu gel activator2.
Volum proba – 20 mL sange heparinat si 5 mL ser2.
Stabilitate proba – sangele trebuie sa ajunga in maxim 24 ore la laboratorul la care se efectueaza testul si in aceasta perioada se pastreaza la temperatura camerei; este contraindicata refrigerarea probei2.
Cauze de respingere a probei – specimene care au depasit intervalul de stabilitate, probe refrigerate sau congelate2.
Metoda – incorporarea unui nucleozid radioactiv (timidina) in ADN-ul celular2.
Tipuri de teste disponibile:
Test de transformare limfoblastica (LTT) – alimente (screening)
Sunt testate 70 alimente in grupuri de 2 pana la 9 alergeni si in plus sunt testate separat laptele de vaca, drojdia de bere si nichelul ce contamineaza alimentele.
Categorii de alimente:
Carne: porc, vita, miel, gaina, curcan, gasca, rata.
Peste: pastrav, anghila, somon, cod, crap, ton.
Fructe de mare: homar, crab, langusta.
Cereale: grau, secara,orz, ovaz, orez, soia, porumb, hamei, alac.
Nuci: arahide, nuci, alune, fistic, migdale.
Stimulante: ciocolata, ceai negru.
Fructe: mar, para, capsuni, piersica, strugure.
Citrice: portocala, grapefruit, lamaie, ananas, mandarina, avocado, kiwi.
Condimente: piper, boia, coriandru, scortisoara, vanilie, usturoi.
Legume: mazare, morcovi, cartofi, conopida, telina, sparanghel, spanac, rosii, ceapa.
Ou de gaina: galbenus, albus.
Avantajele LTT- screening alimente sunt:
– testarea a 70 alimente, acoperind ~ 95% din alergiile alimentare de tip IV cunoscute;
– testarea nichelului, astfel ca in cazul sensibilizarii este posibila o dieta cu reducerea nichelului; (alimentele cu cel mai mare continut de nichel sunt: ciocolata, nucile, produsele din cereale integrale, unele legume si fructe).
– testarea izolata a drojdiei.
Test de transformare limfoblastica (LTT) – alimente (TOP25)
Testeaza individual 25 alimente implicate cel mai frecvent in alergiile de tip IV: lapte de vaca, ou, carne de porc, carne de pui, carne de vita, ton, cod, grau, alac, porumb, secara, drojdie, alune, arahide, cartof, morcov, rosie, telina, spanac, mar, piersica, portocala, kiwi, piper, boia2.
Interpretarea rezultatelor
1. Rezultat negativ
SI < 2 = nu exista sensibilizare de tip IV fata de alimentele testate.
2. Rezultat pozitiv
SI cuprins intre 2 si 3: rezultat inalt sugestiv pentru o reactie pozitiva;
SI>3: rezultat net pozitiv.
3. Rezultat neconcludent
Apare in situatia in care nu s-au obtinut criteriile de validare fie a controlului pozitiv (lipsa de activare policlonala a limfocitelor), fie a controlului negativ (proliferare spontana crescuta). In conditiile in care recoltarea si transportul probei s-au efectuat in conditii adecvate, lipsa de validare a testului se poate datora:
– tratamentului prelungit cu imunosupresoare;
– proliferarii spontane crescute ca urmare a unei hiperactivitati a sistemului imun2.
Limite si interferente
Un rezultat pozitiv evidentiaza prezenta unui numar crescut de celule T cu memorie alergen-specifice, indicand sensibilizarea limfocitelor si predispozitia catre reactiile alergice, fara ca aceasta sa conduca in mod necesar la manifestari clinice. Pe de alta parte, un rezultat negativ nu exclude sensibilizarea la un aliment1;2.
Bibliografie
1. Harald Renz et al. Leitlinie der Deutschen Gesellschaft für Allergologie und klinische Immunologie (DGAKI) unter
Beteiligung des Arztverbandes Deutscher Allergologen (ÄDA), der Gesellschaft für Pädiatrische Allergologie und
Umweltmedizin (GPA) und der Deutschen Dermatologische Gesellschaft (DDG). In Allergo J 2010; 19:110-128.
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Peter Janetschek, W. Mayer, Volker V. Baehr, F. Tiller. Food allergy type IV (delayed type) diagnosis in vitro by optimized lymphocyte proliferation test (LPT) + first experience with budenoside as therapy. In Gastroenterology, vol.124, supplement 1, April 2003.
